ELECTROIZOLÁNT, -Ă, electroizolanți, -te, adj., s. m. (Material) care are calitatea de a izola din punct de vedere electric. [Pr.: -tro-i-] – Din fr. électro-isolant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ELECTROIZOLÁNT, -Ă adj., s.m. (Material) care are calitatea de a izola din punct de vedere electric. [Pron. -tro-i-. / < fr. électroisolant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ELECTROIZOLÁNT, -Ă adj., s. m. f. izolant electric. (< fr. électro-isolant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
electroizolánt adj. m., s. m. (sil. -tro-i-), pl. electroizolánți; f. sg. electroizolántă, pl. electroizolánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ELECTROIZOLÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre materiale) Care izolează de curentul electric; cu proprietate de a izola de curentul electric. /<fr. electro-isolant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink