ELECTROÓPTICĂ s.f. Ramură a fizicii care studiază fenomenele datorate acțiunii câmpului electric asupra luminii. [Pron. -tro-op-, gen. -cii. / < fr. électro-optique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
electroóptică s. f., g.-d. art. electroópticii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ELECTROÓPTIC, -Ă, electrooptici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre dispozitive) Care cuprinde o parte electrică și una optică. 2. S. f. Teoria electromagnetică a luminii. – Din fr. électro-optique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ELECTROÓPTIC, -Ă adj. Referitor la electrooptică. ♦ (Despre dispozitive) Care cuprinde o parte electrică și una optică. [< fr. électro-optique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ELECTROÓPTIC, -Ă I. adj. referitor la electrooptică. II. s. f. ramură a fizicii care studiază fenomenele datorate acțiunii câmpului electric asupra luminii. (< fr. électro-optique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
electroóptic adj. → optic
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink