ELECTROPOZITÍV, -Ă, electropozitivi, -e, adj. (Despre unele elemente chimice) Ai cărui atomi cedează cu ușurință electroni, transformându-se în ioni pozitivi. – Din fr. électropositif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ELECTROPOZITÍV, -Ă adj. (Despre elemente, radicali, molecule) Care cedează electroni, putând elibera ioni pozitivi. [Cf. fr. électropositif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ELECTROPOZITÍV, -Ă adj. (despre elemente chimice) ai cărui atomi cedează electroni, transformându-se în ioni pozitivi. (< fr. électropositif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
electropozitív adj. → pozitiv
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ELECTROPOZITÍV ~ă (~i, ~e) (despre elemente chimice) Ai cărui atomi cedează electroni, devenind ioni pozitivi. /<fr. électropositif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink