ELICOPTÉR, elicoptere, s. n. Aparat de zburat cu motor, a cărui susținere și mișcare sunt asigurate de una sau mai multe elice care se rotesc în jurul unor axe aproape verticale, și care poate ateriza pe un spațiu extrem de redus ori se poate menține în aer într-un punct fix. [Var.: helicoptér s. n.] – Din fr. hélicoptère.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ELICOPTÉR s.n. Aparat de zburat cu motor, care se ridică vertical în aer și se susține cu ajutorul unor mari elice orizontale. ◊ Elicopter-macara = elicopter care transportă greutăți. [Var. helicopter s.n. / < fr. hélicoptère, cf. gr. helix – spirală, pteron – aripă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ELICOPTÉR s. n. aeronavă mai grea decât aerul, cu una sau mai multe elice orizontale, care poate decola și ateriza pe verticală. (< fr. hélicoptère)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
elicoptér s. n. (sil. mf. -pter), pl. elicoptére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ELICOPTÉR ~e n. Aeronavă propulsată de motor, susținută și mișcată de elice, care poate decola și ateriza pe verticală. /<fr. hélicoptere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink