ELIMINATÓR, -OÁRE, eliminatori, -oare, adj. (Rar) Eliminatoriu. – Din fr. éliminateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ELIMINATÓR s.n. (Electr.) Filtru. [< fr. éliminateur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
eliminatór adj. m., pl. eliminatóri; f. sg. și pl. eliminatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink