EMANCIPÁȚIE, emancipații, s. f. (Înv.) Emancipare. – Din fr. émancipation, lat. emancipatio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EMANCIPÁȚIE f. 1) v. A EMANCIPA. 2) Egalitate în drepturi. /<fr. émancipation, lat. emancipatio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
EMANCIPÁȚIE s.f. (Rar) Liberare a unui sclav potrivit uzanțelor dreptului roman. ♦ Emancipare; scoatere a unui minor, a unui interzis de sub tutelă sau curatelă. [Gen. -iei, var. emancipațiune s.f. / cf. fr. émancipation, lat. emancipatio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EMANCIPÁȚIE s. f. liberare a unui sclav potrivit uzanțelor dreptului roman. ◊ emancipare. (< fr. émancipation, lat. emancipatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EMANCIPÁȚIE s. v. dezrobire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
emancipáție s. f. (sil. -ți-e), art. emancipáția (sil. -ți-a), g.-d. art. emancipáției, pl. emancipáții
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink