EMBRIOTOMÍE, embriotomii, s. f. Tăiere a fetusului mort în interiorul uterului matern, când nu este posibilă o naștere normală. [Pr.: -bri-o-] – Din fr. embryotomie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EMBRIOTOMÍE s.f. (Med.) Tăiere intrauterină a fetusului mort în interiorul mamei când nu este posibilă o naștere normală. [Gen. -iei. / < fr. embryotomie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EMBRIOTOMÍE s. f. secționare intrauterină a fetusului, în cazul unei nașteri dificile. (< fr. embryotomie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
embriotomíe s. f. (sil. -bri-o-), art. embriotomía, g.-d. art. embriotomíei; pl. embriotomíi, art. embriotomíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink