EMETÍC s. n. Tartrat de antimoniu și potasiu, întrebuințat în industria textilă ca mordant, la prepararea lacurilor și în medicină (ca vomitiv); p. ext. orice substanță care provoacă vărsături; vomitiv. – Din fr. émétique, lat. emeticus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EMETÍC s.n. Tartrat de antimoniu și de potasiu, folosit la imprimatul și vopsitul textilelor, la prepararea lacurilor și în medicină ca vomitiv. // adj., s.n. Vomitiv. [< fr. émétique, cf. gr. emetikos – care provoacă vomă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EMETÍC1 s. n. tartrat de antimoniu și de potasiu, folosit la imprimatul și vopsitul textilelor, la prepararea lacurilor și în medicină, ca vomitiv. (< fr. émétique, lat. emeticus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
-EMETÍC2 elem. „care provoacă vomă”. (< fr. -émétique, cf. lat. emeticus, gr. emetikos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EMETÍC s. v. vomitiv.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
emetíc s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EMETÍC ~ce n. Tartrat de antimoniu și potasiu, folosit la imprimatul și vopsitul textilelor, la prepararea lacurilor și în medicină, ca vomitiv. /<fr. émétique, lat. emeticus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink