EMFIZÉM, emfizeme, s. n. Sindrom care se datorește infiltrării de aer în interstițiile țesutului conjunctiv al unui organ. ◊ Emfizem pulmonar = dilatare excesivă și permanentă a plămânilor datorită atrofiei și ruperii septurilor dintre alveole, precum și pierderii elasticității. – Din fr. emphysème.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EMFIZÉM s.n. Umflătură produsă prin infiltrarea aerului în țesuturi. ◊ Emfizem pulmonar = dilatarea forțată a alveolelor pulmonare provocată de pierderea elasticității țesutului. [Pl. -me, -muri. / < fr. emphysème, cf. gr. emphysema – umflătură].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EMFIZÉM s. n. umflătură produsă prin infiltrarea aerului în țesuturi. ♦ ~ pulmonar = dilatarea bronhiolelor respiratorii și a alveolelor pulmonare, provocată de pierderea elasticității țesutului. (< fr. emphysème, gr. emphysema)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
emfizém s. n., pl. emfizéme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EMFIZÉM ~e n. Stare patologică constând în umflarea unui țesut intern datorită infiltrării aerului în spațiul intercelular. ◊ ~ pulmonar dilatare a alveolelor pulmonare, cauzată de pierderea elasticității țesutului. /<fr. emphyseme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
EMFIZEM PULMONÁR s. 1. (MED.) (prin Mold. și Transilv.) șui. 2. (MED. VET.) tignafes.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink