EMPÓRIU, emporii, s. n. (Înv.) Târg, port, agenție comercială în țară străină. – Din fr. emporium, ngr. empórion.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EMPÓRIU s.n. (Ant.) Agenție comercială într-o țară străină. ♦ Mare magazin universal. [Pron. -riu. / < gr. emporion, cf. fr., lat. emporium].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EMPÓRIU s. n. (ant.) agenție comercială într-o țară străină. ◊ edificiu amenajat pentru operații și tranzacții comerciale. (< lat., fr. emporium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
empóriu s. n. [-riu pron. -riu], art. empóriul; pl. empórii, art. empóriile (sil. -ri-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink