EPICÓRIU, -IE adj. (Liv.) Indigen; nativ. [Pron. -riu. / < it. epicorio, cf. gr. epichorios].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EPICÓRIU, -IE adj. indigen; nativ. (< it. epicorio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
epicóriu adj. m. (sil. -riu), f. epicórie (sil. -ri-e-); pl. m. și f. epicórii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink