EPICURÉIC, -Ă, epicureici, -ce, adj. Care ține de epicurism; epicurian (1). [Pr.: -re-ic] – Din germ. epikureisch.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EPICURÉIC, -Ă adj. Epicurian. [Cf. germ. epikureisch].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EPICURÉIC, -Ă adj. epicurian. (< germ. epikureisch)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EPICURÉIC adj. v. epicurian.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
epicuréic adj. m. (sil. -re-ic), pl. epicuréici; f. sg. epicuréică, pl. epicuréice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink