EPILOGÍSM s.n. Calcul, reflecție, examen, cercetare. [< gr. epilogismos, epi – la urmă, logismos – raționament].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EPILOGÍSM s. n. raționament prin care se trage concluzia asupra existenței sau naturii unui element necunoscut, pe baza existenței sau naturii unui element cunoscut; calcul, reflecție, examen. (< fr. épilogisme, gr. epilogismos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
epilogísm s. n., pl. epilogísme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink