EPOCÁL, -Ă, epocali, -e, adj. Menit să marcheze o epocă; de mare răsunet, de o valoare covârșitoare; memorabil. – Epocă + suf. -al. Cf. germ. epochal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EPOCÁL, -Ă adj. Menit să determine, să delimiteze o epocă. ♦ Răsunător, memorabil. [Cf. it. epocale].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EPOCÁL, -Ă adj. menit să marcheze o epocă. ◊ de mare răsunet, memorabil. (< it. epocale)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EPOCÁL adj. memorabil. (Un eveniment ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
epocál adj. m., pl. epocáli; f. sg. epocálă, pl. epocále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EPOCÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de o epocă; care constituie o epocă. Transformări ~e. 2) Care este de importanță deosebită; cu rezonanță mare. Eveniment ~. /epocă + suf. ~al
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink