ERBACÉE, erbacee, adj., s. f. (Plantă) care are tulpina subțire, fragedă, moale și apoasă, de obicei verde. – Din fr. herbacé, lat. herbaceus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ERBACÉE adj., s.f. (Plantă) cu tulpina fragedă, moale (ca iarba). [Pron. -ce-e, pl.invar. / < fr. herbacé, cf. lat. herba – iarbă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ERBACÉE adj., s. f. (plantă) cu tulpina subține, nelignificată, cu aspect de iarbă. (< fr. herbacé, lat. herbaceus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ERBACÉE adj. ierbos. (Plantă ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
erbacée adj. f., s. f., pl. erbacée
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ERBACÉE ~ adj. (despre plante) Care are tulpina subțire, fragedă, moale (ca iarba) și, de obicei, verde; ierbos. [Sil. er-ba-ce-e] /<fr. herbacé, lat. herbaceus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink