EREDITÁR, -Ă, ereditari, -e, adj. 1. (Despre particularități fizice sau psihice) Care se transmite prin ereditate (1). 2. (Despre un bun, un privilegiu etc.) Care se transmite prin moștenire, care se moștenește; moștenit. – Din fr. héréditaire, lat. hereditarius.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EREDITÁR, -Ă adj. Transmis prin moștenire; care se moștenește; moștenit. [Var. hereditar, -ă adj. / cf. fr. héréditaire, it. ereditario].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EREDITÁR, -Ă adj. 1. care se transmite prin ereditare. 2. (despre bunuri) care se transmit prin moștenire. (< fr. héréditaire, lat. hereditarius)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EREDITÁR adj. 1. congenital, înnăscut, moștenit. (Caractere ~.) 2. v. patrimonial.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ereditár adj. m., pl. ereditári; f. sg. ereditáră, pl. ereditáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EREDITÁR ~ă (~i, ~e) 1) (despre particularități fizice sau psihice) Care este transmis prin ereditate. Boală ~ă. 2) Care este transmis prin moștenire; moștenit; strămoșesc. /<fr. héréditaire, lat. hereditarius
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink