ESTIVÁL, -Ă, estivali, -e, adj. De vară, din timpul verii; estiv. – Din fr. estival.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ESTIVÁL, -Ă adj. De vară, din timpul verii; estiv, văratic. [< fr. estival, cf. lat. aestivalis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ESTIVÁL, -Ă adj. de vară; estiv. (< fr. estival)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
estivál adj. m., pl. estiváli; f. sg. estiválă, pl. estivále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ESTIVÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de timpul verii; de vară. /<fr. estival
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink