ETERÁT, -Ă, eterați, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are mirosul eterului (1). ♦ Fig. Subtil, diafan, fin. 2. S. m. Combinație rezultată prin evaporarea soluțiilor eterice ale unor compuși organici micști. – Din fr. éthéré.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ETERÁT, -Ă adj. Subtil, fin; diafan. [Cf. fr. éthéré].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ETERÁT, -Ă adj. care are mirosul eterului. ◊ (fig.) subtil, diafan. (< fr. éthéré)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ETERÁT adj. v. diafan, fin, străveziu, subțire, transparent, vaporos.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
eterát adj. m., s. m., pl. eteráți; f. sg. eterátă, pl. eteráte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink