ETÍLIC, -Ă, etilici, -ce, adj. Care conține etil; pe bază de etil. ◊ Alcool etilic = alcool. Eter etilic = eter (1). – Din fr. éthylique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ETÍLIC, -Ă adj. (Chim.) Care conține etil. ◊ Alcool etilic = alcool obținut din cereale, din fructe etc., care se folosește la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant etc. [< fr. éthylique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ETÍLIC, -Ă adj. care conține etil. ♦ alcool ~ = alcool (2). (< fr. éthylique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
etílic adj. m., pl. etílici; f. sg. etílică, pl. etílice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ETÍLIC ~că (~ci, ~ce) Care conține etil; pe bază de etil. ◊ Alcool ~ alcool obținut prin fermentarea fructelor, cerealelor etc. și folosit la prepararea băuturilor alcoolice, în medicină, tehnică etc.; spirt. /<fr. éthilique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink