ETRÁVĂ, etrave, s. f. Element de rezistență care închide corpul unei nave la prora și cu care nava își deschide drumul la înaintarea prin apă. – Din fr. étrave.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ETRÁVĂ s.f. Piesă de rezistență în construcția scheletului unei nave, situată la proră. [< fr. étrave].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ETRÁVĂ s. f. piesă de rezistență din osatura unei nave, situată la proră. (< fr. étrave)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
etrávă s. f. (sil. -tra-), g.-d. art. etrávei; pl. etráve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ETRÁVĂ ~e f. Piesă de rezistență care închide corpul navei la proră cu ajutorul căreia nava își deschide drumul prin apă. [Sil. e-tra-vă] /<fr. étrave
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink