EUCALÍPT, eucalipți, s. m. Gen de arbori giganți, tropicali și subtropicali, cu flori mici verzi și frunze persistente, din frunzele și scoarța cărora se extrag uleiuri eterice folosite în farmacie și în parfumerie, iar lemnul, rezistent și dur, se folosește în construcții (Eucalyptus); arbore din acest gen. [Pr.: e-u-] – Din fr., lat. eucalyptus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EUCALÍPT s.m. Arbore uriaș din Australia, din frunzele și din scoarța căruia se extrage un ulei eteric și al cărui lemn, de o duritate excepțională, este folosit în construcții. [Pron. e-u-. / < fr. eucalyptus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EUCALÍPT s. m. arbore gigant (sub)tropical, cu flori mici, verzi, și frunze persistente, din frunzele și scoarța căruia se extrag uleiuri folosite în farmacie și parfumerie, cu lemn, de o duritate excepțională. (< fr., lat. eucalyptus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
eucalípt s. m. (sil. e-u-), pl. eucalípți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EUCALÍPT ~ți m. Abore tropical și subtropical foarte înalt (cu lemn dur, care se folosește în construcții), cu frunze bogate în uleiuri eterice, folosite în medicină și în parfumerie. [Sil. e-u-ca-lipt] /<fr. eucalyptus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink