EUFÓNIC, -Ă, eufonici, -ce, adj. Care produce eufonie; privitor la eufonie. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphonique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EUFÓNIC, -Ă adj. Care produce eufonie; referitor la eufonie. [< fr. euphonique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EUFÓNIC, -Ă adj. referitor la eufonie, care produce eufonie. (< fr. euphonique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
eufónic adj. (sil. e-u-) → fonic
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink