EUNÚC, eunuci, s. m. (La turci) Bărbat castrat care făcea serviciul de paznic (al haremului) la curtea sultanului; hadâmb, famen. [Pr.: e-u-] – Din fr. eunuque, lat. eunuchus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EUNÚC s.m. 1. Bărbat castrat căruia îi era încredințată paza unui harem la musulmani. 2. (Fig.) Om laș, fricos, lipsit de energie. [< fr. eunuque, it. eunuco, cf. gr. eunoukhos].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EUNÚC s. m. 1. (în Orient) bărbat castrat, paznic al unui harem. 2. nume dat ofițerilor regilor evrei, însărcinați cu garda camerei acestora. 3. ofițer care avea în grijă garderoba și iatacul împăratului în Imperiul Roman de Răsărit. 4. (fig.) om laș, fricos, lipsit de energie virilă. (< fr. eunuque, lat. eunuchus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EUNÚC s. (înv.) famen, hadimb. (~ la un harem.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
eunúc s. m. (sil. e-u-), pl. eunúci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EUNÚC ~ci m. 1) Bărbat castrat folosit ca paznic al haremului în Orient. 2) fig. Bărbat lipsit de energie. /<fr. eunuqie, lat. eunuchus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink