EXCAVATÓR, excavatoare, s. n. Mașină de lucru autopropulsată, de mare capacitate, întrebuințată pentru săpat și încărcat pământul, la diferite lucrări de terasament, în exploatările miniere etc. [Var.: escavatór s. n.] – Din fr. excavateur, cf. rus. ekskavator.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXCAVATÓR s.n. Mașină mare care sapă și încarcă pământul scos din săpătură. [Pron. ecs-ca-, var. escavator s.n. / cf. fr. excavateur, rus. ekskavator].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXCAVATÓR s. n. mașină de lucru de mare capacitate pentru săpat și încărcat pământul. (< fr. excavateur, rus. ekskavator)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
excavatór s. n., pl. excavatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXCAVATÓR ~oáre n. Mașină autopropulsată folosită la săparea și încărcarea solului, a zăcămintelor minerale etc. /<fr. excavateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink