EXCÉNTRIC, -Ă, excentrici, -ce, adj., s. n. I. Adj. 1. Care iese din limitele obișnuitului, foarte original; neobișnuit, ciudat, bizar, extravagant. 2. (Mat.; despre un punct) Care se află în afara centrului unei figuri; (la pl.; despre figuri geometrice, piese etc.) care nu au centru comun. II. S. n. Organ de mașină în formă de disc, fixat pe un arbore rotativ și servind la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie și invers. – Din fr. excentrique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXCÉNTRIC, -Ă adj. 1. (Geom.; despre un punct) Situat departe de centru, care nu se găsește în centrul unei figuri; (despre figuri geometrice) care nu au un centru comun. 2. Neobișnuit, deosebit de original; extravagant. // s.n. Organ de mașină format dintr-un disc fixat pe un arbore rotativ și a cărui axă nu este în centru, servind la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie și invers. [< fr. excentrique, cf. lat. ex – afară de, centrum – centru].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXCÉNTRIC, -Ă I. adj. 1. (mat.; despre un punct) situat în afara centrului; (despre figuri geometrice) fără un centru comun. 2. neobișnuit, foarte original; extravagant, bizar. II. s. n. organ de mașină format dintr-un disc fixat pe un arbore rotativ, și a cărui axă nu este în centru, servind la transformarea mișcării de rotație în mișcare rectilinie alternativă și invers. (< fr. excentrique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EXCÉNTRIC adj. v. neobișnuit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Excentric ≠ concentric
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
excéntric adj. m., pl. excéntrici; f. sg. excéntrică, pl. excéntrice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
excéntric s. n., pl. excéntrice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXCÉNTRIC1 ~că (~ci, ~ce) 1) (despre puncte geometrice) Care este situat în afara centrului unei figuri. 2) (despre figuri geometrice, piese etc.) Care au centre diferite. 3) fig. (despre persoane și despre manifestările lor) Care depășește bunul simț; ieșit din comun; extravagant; neobișnuit. [Sil. ex-cen-tric] /<fr. excentrique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
EXCÉNTRIC2 ~ce n. Piesă tehnică în formă de disc (cu axul de rotație deplasat de centru) care transformă mișcarea circulară în mișcare rectilinie și invers. [Sil. ex-cen-tric] /<fr. excentrique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink