EXCÉS, excese, s. n. 1. Exagerare, abuz; p. ext. lipsă de cumpătare, de măsură. ◊ Expr. Exces de zel = zel exagerat. 2. (În unele state) Act de violență, săvârșit de unul dintre soți față de celălalt, de natură a constitui motiv de divorț. – Din fr. excès, lat. excessus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXCÉS s.n. Diferență în plus dintre două cantități; surplus; (p. ext.) lipsă de măsură, necumpătare; exagerare. ◊ Exces de zel = zel exagerat. ♦ (la pl.) Abuzuri; violențe. [Pron. ecs-ces, pl. -se, -suri, var. esces s.n. / < fr. excès, cf. lat. excessus < excedere – a depăși].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXCÉS s. n. 1. diferență în plus dintre două cantități; surplus. 2. lipsă de cumpătare, de măsură; abuz, exagerare. ◊ (pl.) abuzuri; violențe. (< fr. excès, lat. excessus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EXCÉS s. 1. abuz, exagerare. (~ la mâncare.) 2. v. abuz.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Exces ≠ lipsă
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
excés s. n., pl. excése
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXCÉS ~e n. Lipsă de măsură; tot ce depășește limitele normale; abuz. ~ de viteză. ◊ Cu ~ fără măsură; exagerat. Fără ~ moderat. ~ de putere acțiune care depășește prevederile legii. /<fr. exces, lat. excessus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink