EXCRESCÉNȚĂ, excrescențe, s. f. Țesut cu aspect de tumoare crescut pe suprafața unui organ sau a corpului. – Din lat. excrescentia. Cf. fr. excroissance.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXCRESCÉNȚĂ s.f. Umflătură, ceea ce crește anormal pe un organ, pe o porțiune a corpului. [< lat. excrescentia, cf. fr. excroissance].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXCRESCÉNȚĂ s. f. tumoare externă care crește anormal pe un organ, pe un organism. (< lat. excrescentia, după fr. excroissance)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
excrescénță s. f., g.-d. art. excrescénței; pl. excrescénțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXCRESCÉNȚĂ ~e f. Tumoare externă care se formează pe corpul omului, al unui animal (negi, polipi etc.) sau al unor plante. [G.-D. excrescenței; Sil. ex-cres-cen-ță] /<fr. excrescentia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink