EXEMPȚIÚNE s.f. (Jur.) Privilegiu care dispensează de o obligație, de o datorie etc. [Var. exempție s.f. / < lat. exemptio, fr. exemption].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXEMPȚIÚNE s. f. (jur.) privilegiu care dispensează de o obligație, de o datorie etc. (< fr. exemption, lat. exemptio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
exempțiúne s. f., g.-d. art. exempțiúnii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink