EXORCÍST, -Ă, exorciști, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care practică exorcismul. – Din lat. exorcista, fr. exorciste.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXORCÍST, -Ă adj. Referitor la exorcism. // s.m. și f. Practicant al exorcismului. [Cf. lat. exorcista, fr. exorciste].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXORCÍST, -Ă I. adj., s. m. f. (practicant) al exorcismului. II. s. m. ecleziarh, în evul mediu, care căuta, prin rugăciuni, să-i vindece pe cei „posedați de diavol”. (< lat. exorcista, fr. exorciste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
exorcíst adj. m., s. m., pl. exorcíști; f. sg. exorcístă, pl. exorcíste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink