Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
EXPÉRT, -Ă, experți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (Adesea adjectival) Persoană care posedă cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; specialist de mare clasă. ♦ Spec. Persoană competentă într-un anumit domeniu, numită de un organ de stat sau de părțile interesate pentru a face o expertiză. 2. Adj. (Inform.; în sintagma) Sistem expert = program de exploatare inteligentă a unei baze de date caracteristice unui domeniu particular de aplicație. – Din fr. expert, lat. expertus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXPÉRT, -Ă adj. Cu experiență, care are cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu. // s.m. și f. Specialist renumit într-un anumit domeniu. ♦ Persoană numită din oficiu de tribunal pentru a-și da avizul într-o chestiune de competența sa. [Cf. fr. expert, lat. expertus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXPÉRT, -Ă I. adj. 1. cu experiență, care are cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu. 2. (inform.) sistem ~ = program de exploatare inteligentă a unei baze de date caracteristice unui domeniu de aplicație. II. s. m. f. specialist într-un anumit domeniu. ◊ persoană însărcinată să facă o expertiză. (< fr. expert, lat. expertus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EXPÉRT adj., s. cunoscător. (Un mare ~ în problema ...)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Expert ≠ neexpert
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
expért s. m., pl. expérți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXPÉRT ~tă (~ți, ~te) m. și f. 1) Specialist cu o pregătire înaltă; om care posedă cunoștințe fundamentale într-un anumit domeniu de activitate. 2) Specialist însărcinat de un organ de stat să facă o expertiză. /<fr. expert, lat. expertus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)