EXPIRATÓR, -OÁRE, expiratori, -oare, adj. Care ajută, care servește la expirare. ◊ (Lingv.) Accent expirator = accent bazat pe intensificarea expirării la pronunțarea silabei accentuate. – Din fr. expirateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXPIRATÓR, -OÁRE adj. Care servește la expirat. ♦ (Fon.) Accent expirator = accent bazat pe intensificarea expirării la pronunțarea silabei accentuate. [Cf. fr. expirateur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXPIRATÓR, -OÁRE adj. care servește la expirat. ♦ (fon.) accent ~ = accent bazat pe intensificarea expirării la pronunțarea silabei accentuate. (< fr. expirateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
expiratór adj. m., pl. expiratóri; f. sg. și pl. expiratoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink