A umbla (sau a se purta) cu mănuși (cu cineva) = a avea o purtare plină de menajamente, de politețe, de îngăduință (față de cineva)
Expresii similare:
- (A avea) inimă de piatră (sau impietrită) = (a fi) nesimțitor, rău, fără suflet, rece
- (A avea) inimă haină (sau sălbatică) = (a fi) crud, neînțelegător, dușmănos, rău
- (A avea) limbă ascuțită (sau rea, de șarpe) = (a fi) răutăcios, malițios în tot ce spune
- (A avea) o casă de copii = (a avea) copii mulți
- (A avea) stomac de struț = (a avea) stomac mare, rezistent, care digeră bine
- (A fi) mâță blândă = (a fi) prefăcut, ipocrit, fățarnic
- (A fi) vai (și amar) de pielea cuiva = (a fi) rău de cineva, (a fi) vai de capul lui
- (A fi) în rând cu cineva (sau în rândul cuiva) = (a fi) în categoria cuiva, alături de cineva; (a fi) pe aceeași treaptă, la același nivel
- (A merge, a se mișca, a umbla) ca o rață = (a merge etc.) cu mersul legănat, greoi
- (A umbla sau a fi, a se ține) cu nasul (pe) sus = a (fi) încrezut, sfidător
- (A umbla) cu șoalda = (a umbla) cu șmecherii, cu vicleșug, cu minciuni
- (A umbla) de flori de cuc = (a umbla) fără rost
- (Oltean) cu douăzeci și patru (sau cu gura plină) de măsele = (om) voinic și isteț, descurcăreț, abil
- A (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina = a se răspândi vestea în lume, a se afla sau a se vorbi despre cineva sau ceva ca despre ceva extraordinar
- A (i) se sui (cuiva) în cap = a abuza de bunătatea cuiva, a pune stăpânire pe cineva