EXTRAVERTÍT, -Ă, extravertiți, -te, adj. (În sintagma) Tip extravertit = tip psihologic caracterizat prin proiectarea tendințelor psihice interioare asupra lumii înconjurătoare, prin exteriorizarea sentimentelor; sociabilitate. ♦ (Despre oameni) Care este de tip extravertit. [Var.: extrovertít, -ă adj.] – Din fr. extraverti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXTRAVERTÍT, -Ă adj. (Despre oameni) Caracterizat prin proiectarea tendințelor psihice interioare asupra lumii din afară; deschis. [Var. extrovertit, -ă adj. / cf. fr. extraverti].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXTRAVERTÍT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care își îndreaptă atenția spre lumea din afară; sociabil, deschis; extrovert. (< fr. extraverti)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
extravertít/extrovertít adj. m., pl. extravertíți/extrovertíți; f. extravertítă/extrovertítă, pl. extravertíte/extrovertíte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
EXTRAVERTÍT adj. v. sociabil.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
extravertít adj. m., pl. extravertíți; f. sg. extravertítă, pl. extravertíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink