FÁCHIE, fachii, s. f. (Rar) Făclie alcătuită dintr-un mănunchi de stuf uscat sau de fâșii de lemn, unse cu un material inflamabil. – Lat. fac(u)la.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
-FACHÍE elem. faco-.
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FÁCHIE s. (pop.) văpaie, văpaiță, (Munt.) masala, (Olt.) vălug. (~ pentru speriat peștii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
FÁCHIE s. v. faclă, făclie, torță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fáchie (fáchii), s. f. – Făclie. Lat. fac(ŭ)la (Pușcariu 567; Candrea-Dens., 539; REW 3137; DAR), cf. it. fagola (abruz. fárchia), sp. faja (cf. Menéndez Pidal, RFE, 1920, 9), santander. laja, port. facha. Este dublet de la făclie, cf. Hasdeu, Posteritatea lat. fax, Col. lui Traian, 1883, p. 112-21.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
fáchie s. f. (sil. -chi-e), art. fáchia (sil. -chi-a), g.-d. art. fáchiei; pl. fáchii, art. fáchiile (sil. -chi-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink