FALIMENTÁR, -Ă, falimentari, -e, adj. (Despre o întreprindere comercială, industrială etc.) Care se află în stare de faliment; insolvabil. ◊ Fig. Care se află într-o situație dezastruoasă, care a suferit un eșec total. – Faliment + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FALIMENTÁR, -Ă adj. În stare de faliment; insolvabil. ♦ (Fig.) Prăbușit, ruinat, distrus. [< faliment + -ar].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FALIMENTÁR, -Ă adj. 1. în stare de faliment; insolvabil. 2. (fig.) prăbușit, ruinat, distrus. (< it. fallimentare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FALIMENTÁR adj. (FIN.) insolvabil. (O întreprin-dere ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
falimentár adj. m., pl. falimentári; f. sg. falimentáră, pl. falimentáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FALIMENTÁR ~ă ( ~i, ~e) 1) (despre întreprinderi comerciale sau bancare) Care este pe cale de a da faliment. 2) fig. rar Care este în pragul unui eșec total. /faliment + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink