Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
FANDÁRE, fandări, s. f. Acțiunea de a fanda și rezultatul ei. – V. fanda.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FANDÁRE s.f. Acțiunea de a fanda și rezultatul ei; figură la scrimă prin care se înaintează către adversar. [< fanda].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
fandáre s. f., g.-d. art. fandării; pl. fandări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FANDÁ, fandez, vb. I. Intranz. (Sport) A face un pas mare înainte, lateral, oblic sau înapoi, îndoind unul dintre picioare de la genunchi și ținând celălalt picior perfect întins, cu toată talpa pe pământ, astfel încât centrul de greutate al corpului să se afle pe direcția deplasării efectuate. – Din fr. fendre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FANDÁ ~éz intranz. (în scrimă, gimnastică etc.) A duce un picior înainte îndoindu-l la genunchi și lăsând toată greutatea corpului pe el (celălalt fiind bine întins). /<fr. fendre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FANDÁ vb. I. intr. (Sport) A înainta cu un picior, îndoindu-l și lăsând greutatea corpului pe el, ținându-l pe celălalt perfect întins. [Cf. fr. se fendre].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FANDÁ vb. intr. (sport) a înainta cu un picior, îndoindu-l și lăsând greutatea corpului pe el, ținându-l pe celălalt întins. (după fr. fendre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
fandá (fandéz, -a't), vb. – 1. A face un pas mare înainte, în scrimă sau gimnastică. – 2. A se zbate, a se strădui. Fr. fendre. Cu cel de al doilea sens este familiar.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
fandá vb., ind. prez. 1 sg. fandéz, 3 sg. și pl. fandeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink