FANÓN, fanoane, s. n. 1. Fiecare dintre lamele cornoase fixate de maxilarul superior al balenelor. 2. Îndoitură a pielii de pe marginea inferioară a gâtului, la bovine și la unele rase de ovine; salbă. – Din fr. fanon.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FANÓN s.n. (Biol.) 1. Lamelă cornoasă de pe maxilarul superior al balenelor. 2. Îndoitură a pielii care atârnă sub gâtul bovinelor. [< fr. fanon].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FANÓN s. n. 1. lamelă cornoasă de pe maxilarul superior al balenelor. 2. îndoitură a pielii care atârnă sub gât, la bovine și la unele rase de ovine. (< fr. fanon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FANÓN s. (ANAT.) salbă. (~ la gâtul bovinelor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fanón s. n., pl. fanoáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FANÓN ~oáne n. 1) (la bovine și la unele rase de ovine) Cută a pielii formată în partea de jos a gâtului; salbă. 2) Placă cornoasă situată pe falca de sus a balenei. /<fr. fanon
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink