FAZÁN, fazani, s. m. 1. Pasăre de mărimea unei găini, cu coada lungă și ascuțită, al cărei bărbătuș se distinge printr-un penaj frumos și viu colorat, vânată pentru carnea ei gustoasă (Phasianus colchicus). 2. (Arg.) Naiv, f****r. ◊ Expr. (Fam.) A pica de fazan = a fi păcălit (din naivitate). – Din rus. fazan. Cf. fr. faisan.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FAZÁN s.m. Pasăre din familia galinaceelor, al cărei bărbătuș are un penaj frumos colorat și o coadă lungă. [< rus. fazan, cf. fr. faisan, gr. phasianos].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FAZÁN s. m. 1. pasăre din familia galinaceelor, al cărei bărbătuș are un penaj frumos colorat și o coadă lungă. 2. (arg.) naiv, f****r. ♦ (fam.) a pica de ~ = a fi păcălit (din naivitate). (< rus. fazan)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
fazán (fazáni), s. m. – Pasăre de mărimea unei găini, vînată pentru carnea ei gustoasă. – Mr. fașano. Fr. faisan, alterat prin încrucișare cu ngr. φασιανός, cf. it. fagiano, rus. fazan. – Der. făzăniță, s. f. (femela fazanului); fezanda, vb., din fr. faisander.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
fazán s. m., pl. fazáni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FAZÁN ~i m. Pasăre sedentară, de talie medie, cu coadă lungă și ascuțită, cu penaj viu colorat, apreciată pentru carnea sa delicioasă. /<fr. faisan, lat. phasianus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink