FÉRCHEȘ, -Ă, fercheși, -e, adj. (Pop. și fam.; despre oameni) Care are un aspect îngrijit; care se îmbracă cu grijă, elegant; gătit, dichisit. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FÉRCHEȘ adj. v. gătit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fércheș (fércheșe), adj. – Elegant, dichisit. Mag. fehérkés „albicios” (Drăganu, Dacor., V, 352); s-a spus probabil la început despre fanții care obișnuiau să se pudreze. După Scriban, din mag. felékes „elegant”; însă fonetismul nu este clar. – Der. ferchezui, vb. (a dichisi; a găti; a curăța), care, după Cihac, II, 498 și Scriban, provine din mag. felkendözni „a se sulemeni”, și al cărui al doilea sens este rezultat al unei confuzii cu fercheteu.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
fércheș adj. m., pl. fércheși; f. sg. fércheșă, pl. fércheșe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FÉRCHEȘ ~ă (~i, ~e) fam. Care este îmbrăcat cu gust; cu înfățișare plăcută; dichisit; elegant. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink