FEREDÉU, feredeie, s. n. (Reg.) Baie, cadă pentru îmbăiat; local public pentru făcut baie. ♦ Localitate balneară. – Din magh. dial. feredö (lit. fürdö).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FEREDÉU s. v. baie, cadă, vană.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
feredéu (-ée), s. n. – 1. Baie. – 2. Înfrîngere. Mag. fürdő prin intermediul unei var. dialectale feredő (Cihac, II, 498; Gáldi, Dict., 90). Înv., astăzi numai în Trans. și Mold. – Der. feredui, vb. (a îmbăia), din mag. feredni.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
feredéu s. n., art. feredéul; pl. feredéie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FEREDÉU ~ie n. înv. 1) Vas special pentru îmbăiat; cadă; baie. 2) Local public pentru îmbăiere; baie. 3) Localitate balneară. /<ung. feredö
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink