FERICITÓR, -OÁRE, fericitori, -oare, adj. (Rar) Care produce fericire. – Ferici + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
fericitór adj. m., pl. fericitóri; f. sg. și pl. fericitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink