Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: fermenta (verb) , fermentare (substantiv feminin)   
FERMENTÁRE, fermentări, s. f. Acțiunea de a fermenta și rezultatul ei; fermentație. – V. fermenta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FERMENTÁRE s.f. Acțiunea de a fermenta și rezultatul ei; fermentație, fermentat. [< fermenta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FERMENTÁRE s. 1. v. fermentație. 2. fermentație, (pop.) dospire. (~ unei substanțe.) 3. v. alterare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fermentáre s. f., g.-d. art. fermentării; pl. fermentări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FERMENTÁ, pers. 3 fermentează, vb. I. Intranz. A se afla în stare de fermentație, transformându-se în alte substanțe sau descompunându-se, alterându-se. – Din fr. fermenter, lat. fermentare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FERMENTÁ pers. 3 ~eáză intranz. (despre unele substanțe lichide sau amestecuri) A fi în proces de transformare sub acțiunea fermenților; a fierbe; a dospi. /<fr. fermenter, lat. fermentare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FERMENTÁ vb. I. intr. A fi în stare de fermentație, transformându-se în alte substanțe sau descompunându-se. [< fr. fermenter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FERMENTÁ vb. intr. a fi în stare de fermentație, transformându-se în alte substanțe sau descompunându-se. (< fr. fermenter, lat. fermentare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FERMENTÁ vb. 1. (pop.) a dospi. (O substanță care ~.) 2. v. altera. 3. v. încinge.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fermentá vb., ind. prez. 3 sg. fermenteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)