FIERBINȚEÁLĂ, fierbințeli, s. f. 1. Temperatură ridicată (a aerului), căldură dogoritoare (răspândită de razele soarelui, de aerul înfierbântat etc.); arșiță. ♦ Fig. Stare de trăire intensă, de însuflețire, de tensiune. 2. (Pop.) Febră, temperatură. – Fierbinte + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FIERBINȚEÁLĂ s. 1. v. caniculă. 2. v. dogoare. 3. v. febră.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fierbințeálă s. f. (sil. fier-), g-d. art. fierbințélii; pl. fierbințéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FIERBINȚEÁLĂ ~éli f. 1) Stare a ceea ce este fierbinte. 2) fam. Temperatură ridicată a corpului; febră. [Sil. fier-bin-] /fierbinte + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink