FILALÍU s. n. (Înv.) Pânză foarte fină și subțire din care se făceau șervete, cămăși etc. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
filalíu s. m. – Pînză fină. Tc. fileli (Șeineanu, II, 171; Lokotsch 606), de la Tafilalet „Tafilete”. Sec. XIX, înv.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
filalíu s. n., art. filalíul
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink