FILIMÍCĂ s. f. Plantă erbacee decorativă și medicinală, cu miros plăcut și puternic, cu flori galbene-aurii sau galbene-roșietice (Calendula officinalis). – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FILIMÍCĂ s. (BOT.; Calendula officinalis) (reg.) gălbenele (pl.), rufuliță, rujinică, rujnicea, rujnicuță, rujuliță, rujuță, rușnică, rușuliță, salomie, sulumină, (Ban.) călinică, (Transilv.) roșioară, roșuliță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
filimícă (-ci), s. f. – Gălbenele (Calendula officinalis). Origine necunoscută. Pare cuvînt identic cu hilimoacă, s. f. (plantă, Iuniperus nana). Ar putea fi deformare de la firimică, dim. de la fărîmă alterat de încrucișarea cu fir, ca firimiță.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
filimícă s. f., pl. filiméle/filimíci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FILIMÍCĂ ~ce1) vezi nota f. Plantă erbacee decorativă cultivată pentru florile galbene cu miros plăcut, folosite în medicină. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink