Dex finanțá

FINANȚÁ, finanțez, vb. I. Tranz. A întreține sau a susține cu bani o persoană, o instituție, o întreprindere etc. ♦ (Fam.) A împrumuta pe cineva cu bani. – Din fr. financer.

FINANȚÁ vb. I. tr. A susține cu bani, a da bani (unei persoane, unei întreprinderi etc.). ♦ (Fam.) A împrumuta cu bani (pe cineva). [< fr. financer].

FINANȚÁ vb. tr. 1. a aloca, a repartiza mijloace bănești unei întreprinderi, instituții etc. 2. (fam.) a împrumuta cu bani (pe cineva); a subvenționa. (< fr. financer)

FINANȚÁ vb. v. subvenționa.

finanțá vb., ind. prez. 1 sg. finanțéz, 3 sg. și pl. finanțeáză

FINÁNȚĂ s. f. v. finanțe.

FINÁNȚE s. f. pl. 1. Totalitatea mijloacelor bănești care se găsesc la dispoziția unui stat și care sunt necesare pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor sale. ◊ Om de finanțe = a) specialist în probleme financiare; b) deținător de capitaluri. (La sg.) Marea finanță = deținătorii marilor capitaluri financiare. ♦ Totalitatea mijloacelor bănești ale unei întreprinderi. ♦ (Fam.) Averea în bani a unei persoane particulare. 2. Știință care studiază finanțele (1). [Var.: finánță s. f.] – Din fr. finance, it. finanza.

A FINANȚÁ ~éz tranz. (întreprinderi, instituții, persoane) A asigura cu finanțe. /<fr. financer

FINÁNȚE f. pl. 1) Totalitate a mijloacelor bănești de care dispune un stat. 2) Ramură a științei economice care se ocupă cu studiul circulației banilor în cadrul unui stat. 3) fam. Resursele bănești individuale. /<fr. finances, it. finanza

FINÁNȚE s.f.pl. 1. Ansamblul relațiilor economice, exprimate valoric, care apar în procesul repartiției produsului social în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societății. 2. Știință care se ocupă cu finanțele (1). 3. Totalitatea mijloacelor financiare ale unui stat, ale unei întreprinderi. ♦ (Fam.) Avere bănească a unei persoane particulare. 4 (Rar; la sg.) Marea finanță = totalitatea posesorilor de mari valori financiare. [Cf. fr. finance, it. finanza].

FINÁNȚE s. f. pl. 1. ansamblul relațiilor economice, exprimate valoric, care apar în procesul repartiției produsului social în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societății. 2. știință care se ocupă cu finanțele (1). 3. totalitatea mijloacelor financiare ale unui stat, ale unei întreprinderi. ◊ (fam.) averea în bani a unei persoane. 4. (sg.) marea ~ă = totalitatea posesorilor de mari capitaluri financiare. (< fr. finance, it. finanza)

finánțe s. f. pl.