FISIÚNE, fisiuni, s. f. Fenomenul scindării unui nucleu atomic în mai multe fragmente cu mase de valori comparabile. [Pr.: -si-u-] – Din fr. fission.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FISIÚNE s.f. Fisionare; reacție nucleară (provocată sau, rar, spontană) în care are loc ruperea unui nucleu atomic greu în două fragmente de masă aproape egale. [Pron. -si-u-. / cf. fr. fission, germ. Fission].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FISIÚNE s. f. 1. reacție nucleară de rupere a unui nucleu atomic greu în mai multe fragmente. 2. sciziparitate. (< fr., engl. fission)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FISIÚNE s. (FIZ.) divizare, fisionare, scindare. (~ nucleului atomic.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fisiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. fisiúnii; pl. fisiúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FISIÚNE ~i f. Divizare a unui nucleu atomic în nuclee de atomi mai ușori. [G.-D. fisiunii; Sil. -si-u-] /<fr. fission
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink