FIXITÁTE s. f. Starea, caracterul, însușirea a ceea ce este fix; nemișcare, neclintire; imobilitate; stabilitate. – Din fr. fixité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FIXITÁTE f. Caracter fix; stabilitate. /<fr. fixité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FIXITÁTE s.f. Stare, caracter a tot ceea ce este fix; imobilitate, nemișcare, înțepeneală, imuabilitate. [Cf. fr. fixité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FIXITÁTE s. f. stare, caracter a ceea ce este fix; imobilitate, nemișcare. (< fr. fixité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FIXITÁTE s. 1. v. imobilitate. 2. imobilitate, neclintire, nemișcare, stabilitate. (~ unor dune.) 3. imobi-litate, înțepeneală, rigiditate. (~ privirii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fixitáte s. f., g.-d. art. fixității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink