FIȚÚICĂ, fițuici, s. f. Bucată mică de hârtie pe care se fac diferite însemnări. ♦ Nume disprețuitor dat unei gazete fără însemnătate. – Cf. germ. Fitschen „fleac, mărunțiș”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
fițúică s. f. (sil. -țui-), g.-d. art. fițúicii; pl. fițúici
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FIȚÚICĂ ~ci f. fam. 1) Bucată mică de hârtie cu însemnări. 2) Foiță de hârtie cu însemnări, folosită pentru a copia la examene. 3) depr. Publicație neînsemnată. /cf. germ. Fitzel
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink