Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: flanca (verb tranzitiv) , flancat (adjectiv)   
FLANCÁT, -Ă adj. (Arhit.; despre un masiv pătrat) Care are fața armată cu o coloană. [< flanca].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FLANCÁT, -Ă adj. 1. (arhit.; despre un masiv pătrat) care are fața armată cu o coloană. 2. (herald.; despre unele mobile) paralele cu laturile scutului. (< flanca)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FLANCÁ, flanchez, vb. I. Tranz. 1. A apăra, a sprijini, a proteja flancul unei unități militare; a ataca dintr-o parte. ♦ Fig. A însoți pe cineva (pentru a-l păzi). 2. (Despre un grup de clădiri) A mărgini de o parte și de alta. – Din fr. flanquer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FLANCA ~chéz tranz. 1) (unități militare) A apăra din flanc. 2) fig. (persoane) A însoți, mergând alături. 3) (clădiri, monumente etc.) A mărgini din flancuri. /<fr. flanguer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FLANCÁ vb. I. tr. 1. A apăra, a susține din flanc. ♦ (Fig.) A însoți pe cineva (pentru a-l păzi). 2. (Despre un grup de clădiri) A mărgini lateral, a mărgini de o parte și de alta. [< fr. flanquer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FLANCÁ vb. tr. 1. a apăra, a susține din flanc. ◊ (fig.) a însoți pe cineva (pentru a-l păzi). ◊ a trage asupra flancului unei (sub)unități dintr-o direcție perpendiculară pe direcția sa de acțiune. 2. (despre un grup de clădiri) a mărgini lateral. (< fr. flanquer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
flancá vb., ind. prez. 1 sg. flanchéz, 3 sg. și pl. flancheáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)